Economia de Piata

         Economia invidiei si solidaritatii

Analiza preferintelor consumatorilor prin intermediul hartilor de curbe de indiferenta permite descrierea gusturilor indivizilor fata de bogatia altora, adica descrierea instinctelor de invidie si solidaritate. Solidaritatea (mila, filantropie...) consta in prezenta simtamantului de tristete sau, in termeni neoclasici, in primirea utilitatii negative, pentru faptul de a cunoaste ca alt individ are nesatisfacute mai multe dorinti sau ca dispune de venituri mai mici, si de a fi dispus sa cedeze o parte din bogatia proprie pentru a o creste pe cea straina. Invidia, din contra, consta din experimentarea unei diminuari a utilitatii proprii in favoarea uneia straine. Invidiosul este dispus sa dedice efort si timp, renuntand la utilitatea proprie, pentru a incerca sa reduca utilitatea altuia.

In imagine se observa harta curbelor de indiferenta a unui individ, intre bogatia proprie si cea straina. Dreapta de 45º este formata din toate punctele in care veniturile proprii si straine sunt egale. Liniile rigide verticale reprezinta harta curbelor de indiferenta daca individul este neutru fata de bogatia altuia: prefera mai multa bogatie proprie, dar pentru un nivel determinat al acesteia, utilitatea sa este aceeasi, oricare ar fi bogatia straina.

Sub dreapta de 45º, adica cand veniturile straine sunt mai mici decat cele proprii, curbele de indiferenta se curbeaza la dreapta. Aceasta este consecinta faptului ca individul este dispus sa cedeze o parte din bogatia sa pentru a o creste pe cea straina...pana ce amandoua se egalizeaza.

Deasupra liniei de 45º apare sentimentul contrar, invidia fata de bogatia straina. Curbele de indiferenta deviaza, indicand in acest fel ca, lipsa utilitatii primite pentru primirea bogatiei straine cere sa fie recompensata de o crestere a bogatiei proprii. Sau, cu alte cuvinte, ca individul este dispus sa dea o parte din utilitatea proprie pentru a vedea redusa utilitatea straina.

Invidia si solidaritatea sunt doua fete ale aceleiasi monezi: dorinta de egalitate sociala, de echitate, ca toti sa fie egali...mie. Ambele sentimente sunt profund impamantenite in fiinta umana si au un rol important in mentinerea coeziunii sociale.

Universalitatea sa permite formularea ipotezei, conform careia sunt instincte dezvoltate si fortificate in timpul celor patru milioane de ani, in care triburile de vanatori-culegatori vagabondau pe planeta noastra; solidaritatea ar creste protectia celor slabi, in timp ce invidia ar bloca posibilitatile de invidie ale celor bogati; indivizii si grupurile, dotati cu aceste instincte, vor ramane mai legati, mai uniti, cu mai multa forta sociala pentru a suporta situatiile critice; in lupta pentru supravietuire aceste instincte proportioneaza mai multe posibilitati de succes, care vor fi transmise unui numar mai mare de descendenti.

Ceea ce a crescut coeziunea grupului la vremea sa, a servit apoi pentru a mentine coeziunea urbei, apoi a natiunii si acum a planetei. Sentimentul general de solidaritate fata de problemele lumii a treia forteaza guvernele tarilor subdezvoltate sa le dea atentie si ajutor. Invidia poate actiona pozitiv, ca un stimul pentru progresul economic, marind efortul pentru a atinge o mai mare eficienta si pentru a obtine aceleasi venituri ca indivizii mai bogati, dar efectele sale sunt in principal negative: franeaza spiritul intreprinzator si nu stimuleaza triumful. In plus, se obisnuieste sa fie utilizata negativ de unele guverne: impreuna cu xenofobia, trezind sentimente impotriva tarilor bogate, inducand supusii si dobandind o mai mare supunere.