Adam Smith (1723-1790)

Publicarea cartii "Bogatia Natiunilor" a lui Adam Smith in 1776, este considerata originea Economiei ca stiinta. Clasicii au scris intr-o epoca in care industria cunostea o dezvoltare fara precedente.  Preocuparea principala a fost cresterea economica si teme relationate cum sunt distributia, valoarea, comertul international, etc.  Unul din obiectivele sale principale a fost denuntarea ideilor mercantiliste restrictive ale liberei concurente ce erau inca foarte extinse pe timpul epocii sale. Dupa Adam Smith statul trebuia sa se abtina sa intervina in economie deoarece oamenii actionau liber in cautarea propriului interes, exista o mana invizibila ce le convertea eforturile in beneficii pentru toti.

 Fiu al unei familii scotiane, la 14 ani intra in Universitatea din Glasgow unde devine discipol al profesorului de filosofie morala F. Hutchison. Apoi intra la Universitatea din Oxford unde ramane sase ani. In 1748 ocupa un post de profesor de literatura la Universitatea din Edimburg, iar in 1751 trece la cea din Glasgow unde il substituie pe Hutchinson la catedra de Filosofie Morala.

Adam Smith a fost initial interesat de etica. In cartea "Teoria sentimentelor morale" se gaseste baza filosofiei sale liberale si definitia ordinii naturale a societatii. Dobandeste postul de preceptor al fiului ducelui de Buccleugh cu care incepe in 1763 o calatorie de mai bine de doi ani pe continentul european ce ii permite sa-i cunoasca pe F. Quesnay si R.J. Turgot.

In 1768 obtine postul de Comisar al Vamelor din Edimburg, post pe care-l va ocupa intreaga sa viata si care nu parea a fi in contradictie cu spiritul sau liberschimbist.

In opera sa se detecteaza influenta prietenului sau personal Hume si R. Cantillon.


ACESTEA AU FOST CUVINTELE SALE

Este pentru propriul sau profit ca omul sa-si angajeze capitalul in sprijinul industriei; astfel, intotdeauna va face un efort sa-l foloseasca in industrie al carui produs tinde sa fie de mai mare valoare sau sa-l schimbe pentru o cat mai mare cantitate posibila de bani sau de alte bunuri... In asta consta, ca de altfel si in multe alte cazuri, conduse de o mana invizibila pentru a atinge scopul ce nu facea parte din intentia sa. Si nici pentru societate nu este cel mai rau ca acest lucru sa se intample. In cautarea propriului sau interes, omul adeseori il favorizeaza pe cel al societatii decat atunci cand vrea intr-adevar sa o faca.

 Adam Smith, "Bogatia Natiunilor", Volumul IV, Cap. 2