Economia de Piata

Originea biologica a societatii

Sociobiologii, in frunte cu E.O. Wilson, sugereaza ca structurile ce constituie vertebrele societatii umane, sistemul juridic si economic, ar putea avea o origine biologica si evolua de la structurile corespondente din clasa primatelor, din care ne tragem. De aceea, pentru a studia comportamentul animal se descopera unele atitudini ce prefigureaza dreptul, legile si organizarea economica a oamenilor.

De exemplu, apararea drepturilor proprietatii pamantului pare sa fie forma, in care isi manifesta specia umana simtul teritorialitatii, la fel ca intre celelalte mamifere si multe alte specii. Unul dintre atributele necesare proprietatii este publicitatea, in sensul ca, "ceilalti" sa poata recunoaste ca se gasesc in fata unei proprietati straine. Dupa cum stim, animalele isi eticheteaza teritoriul prin urme olfactive, vizuale si sonore, la fel cum facem si noi prin intermediul literelor. Nu stiu numai sa interpreteze etichetele lasate de- altii, ci si faptul ca, comportamentul lor va varia total in functie de locul unde se afla: pe un teritoriu propriu sau pe unul strain. Experimentul paradigmatic referitor la acest fapt este cel efectuat de biologul Niko Tinbergen, ce a obtinut Premiul Nobel in 1973. Tinbergen a introdus doi pesti, ce-si marcheaza teritoriul in acelasi acvariu. Fiecare dintre ei si-a stabilit teritoriul in colturi opuse. Dupa un timp biologul a introdus fiecare peste in cate un tub de sticla transparent si a trecut ambele tuburi prin tot acvariul. Cand erau pe teritoriul unuia dintre pesti, "proprietarul" se arata foarte agresiv in timp ce "intrusul" incerca sa iasa din acest teritoriu prin toate mijloacele. Dar ajungea ca tuburile sa se deplaseze in cealalta extrema a acvariului, pentru ca rolurile sa se inverseze.

Sus: tigru bengalez marcandu-si teritoriul prin urme olfactive. Jos: marcaje teritoriale luminoase ale cazinourilor din Las Vegas.

Exploatarea eficienta a resurselor unui teritoriu de catre un grup de animale, cere o organizare a relatiilor intre membrii, care vor fi motivati, daca exista un sistem de premii si pedepse, si unii specialisti, care le vor acorda si impune. Acest sistem si acesti specialisti in societatea umana formeaza sistemul juridico-penal, dar exista de asemeni sisteme similare si in alte specii. Biologul Trivers descrie o serie de comportamente pe care le denumeste "agresiune moralista" si care pot fi considerate schite ale sistemului judiciar. In aceeasi forma in care in sanul aceleeasi familii de animale intervin tatal si mama pentru a impiedica ca disputele intre progenituri sa depaseasca un anumit nivel, se poate intalni acest tip de comportament in grupuri sociale mai complexe, in care individul dominant intervine pentru a aplana disputele intre indivizii subordonati ierarhic. "Agresiunea moralista" s-a gasit in principal intre primate, cum ar fi maimutele papion si cimpanzeii. Acest tip de comportament poate fi considerat un tipar de coercitie judiciara.

De asemenea s-au descris relatii mai complexe, pe care le-am putea numi "cvasi-contractuale". De exemplu, in  cuiburile unei specii de pupeze din Africa se gasesc indivizi din aceeasi specie, dar care nu apartin familiei proprietare a cuibului. Acesti indivizi "lucreaza" pentru cuib: il apara de intrusi, vaneaza, spala si hranesc puii. Plata serviciilor lor se poate face in doua forme. Cand un "lucrator" se decide sa aiba familie, va lua unii dintre tinerii pe care i-a ajutat sa creasca, ca sa lucreze pentru el. Cealalta forma de plata este "mortis causa": cand creatorul cuibului moare, lucratorul cel mai in varsta ii ia locul.

Indubitabil, se produce un salt calitativ important de la teritorialitate sau agresiune moralista la sistemul de legi, la proprietate privata si la aplicarea justitiei, ce constituie coloana vertebrala a societatii umane. Totusi, biologii sugereaza in baza acestora si a multor altor cazuri, ca fizic nu s-a produs ruptura evolutiva dintre anatomia primatelor din care ne tragem si anatomia noastra, trebuie sa presupunem ca si sistemul nostru juridic-economic s-a creat, ca evolutie a comportamentelor sociale ale predecesorilor nostrii. Aceasta idee, ca si toata sociobiologia, este puternic contestata in campul academic, dar reprezinta fara indoiala o depasire a propunerilor ireale ale lui Hobbes si Rousseau despre originea Dreptului, ca un contract social intre salbaticii care trec drept civilizati prin prisma acestui act.

Respectul constiincios al drepturilor celorlalti, supunerea voluntara in fata autoritatii legii este ceva ce ne diferentiaza de restul fiintelor vii. Asta este ceea ce ne permite sa fim singurele animale care putem realiza tranzactii comerciale. Putem face aceste tranzactii inclusiv cand se produce o intarziere intre momentul prestarii si cel al contraprestatiei, adica putem inclusiv stabili contacte.

Dar este convenabil sa evitam eroarea de a crede ca toata sau mare parte din viata economica actuala este supusa regulilor Dreptului. De aceea, continua sa ne conduca, vrem sau nu, sistemul pe care Ghiselin il numea "Economia Naturala", aceleasi legi dupa care se ghideaza si animalele, ceea ce in limbajul comun se numeste "Legea padurii". Exista cateva motive pentru care continuam sa respectam aceleasi legi ca cele ale animalelor: in primul rand, , intotdeauna este posibila eludarea legii; in al doilea rand, , chiar daca nu o facem trebuie sa prevenim ca altii sa o faca; in al treilea rand, , legea are lacune; si in al patrulea, , putem incerca redefinirea legii in favoarea noastra.

In ceea ce priveste primul punct, nu putem numai contesta legea, ci si faptul ca majoritatea cetatenilor o evitam continuu. Lipsa  de mijloace a agentilor de politie municipala duce la neglijarea traficului automobilistic lasat pe seama legilor Economiei Naturale: cel mai indraznet ajunge inainte. Exista vreun lector, care sa nu fi ignorat vreodata un semafor? Cate persoane, care incearca sa-si ascunda unele venituri pentru a reduce contributia fiscala, nu exista?

Dar chiar si asa, presupunand ca ar exista un individ cu un absolut simt civic si care respecta in mod constiincios legea, atunci el ar trebui sa se comporte tinand cont ca ceilalti nu sunt atat de constiinciosi si trebuie sa-si ia masuri de aparare impotriva lor. Mijloacele de securitate pentru evitarea furturilor din masinile proprietate personala inregistreaza un procentaj mare in pretul automobilelor. In ciuda acestui lucru furturile nu se opresc, astfel ca supravietuiste cel mai bine protejat. Din nou legile Economiei Naturale.

Legea are lacune si  contradictii. Un economist a sugerat ca numai companiile pot obtine beneficii extraordinare cand descopera si exploateaza o lacuna legala. Daca analizam neobisnuitul efort reglator al Ministerului Economiei sau al Bancii Spaniei, observam ca mare parte din normele emise consta din impiedicarea activitatilor "ilegale".

Si in sfarsit, lupta pentru redefinirea legii in favoarea noastra: in Primarie, pentru a face rost de licenta pentru constructii sau reconstruire a terenului urban, in Congres, pentru a intarzia un proiect anticontaminator, care ne-ar obliga sa inchidem fabrica. Este din nou o lupta supusa legilor Economiei Naturale; regulile sale se diferentiaza foarte putin de cele ale animalelor.